Nebunia a început pe 13 iulie 2015 pentru Leicester City. Nigel Pearson, managerul care evitase retrogradarea din Premier League, cu un final fantastic de sezon, fusese demis. În locul său a fost adus unul dintre “dinozaurii” managementului – Claudio Ranieri, cu un CV cam cât distanța de la Leicester la Roma natală a italianului. Reacția legendei lui Leicester și a naționalei Angliei, Gary Lineker rezumă excelent momentul:

La începutul sezonului 2015-2016, casele de pariuri ofereau cotă de 5000:1 pentru ca Leicester să câștige Premier League. Practic, erau favoriți pentru retrogradare.  Au pierdut un singur meci din primele 13 și așa au ajuns băieții lui Ranieri pe primul loc în Premier League, pe 21 noiembrie 2015. Trecuseră 52 de ani de când Leicester City fusese lider în prima ligă engleză.

Aveau s-o câștige pentru prima oară în istorie, dând complet peste cap orice ierarhie din Premier League:

  • După victoria lui Leicester împotriva campioanei en-titre de la acel moment, Chelsea, Jose Mourinho e demis;
  • Vardy face recordul pentru cele mai multe partide consecutive în care înscrie în Premier League (11);
  • Kante recuperează cele mai multe mingi și are cele mai multe tackle-uri reușite în Premier League;
  • Mahrez este jucătorului anului în Premier League (PFA’s Player of the Year), titlu acordat în trecut unor legende precum Ryan Giggs, Cristiano Ronaldo, Gareth Bale sau Luis Suarez.

Blândul și zâmbitorul Ranieri câștigă primul titlu de campion din carieră, la 64 de ani. Cu Juventus, Inter sau Chelsea nu i-a ieșit, dar a rescris istoria micuțului club Leicester City. Am scris povestea acestui fantastic sezon aici.

Cât de buni ar putea fi

În aprilie 2016, Claudio Ranieri publică un articol despre povestea sa cu Leicester City, cu doar câteva săptămâni înainte să câștige titlul în Premier League, când toată lumea privea uluită finalul de sezon din Anglia:

“Probabil ca le-ați auzit numele până acum. Jucători considerați prea mici sau prea lenți pentru cluburile mari. N’Golo Kanté. Jamie Vardy. Wes Morgan. Danny Drinkwater. Riyad Mahrez. Când am ajuns în prima mea zi de antrenament și am văzut calitatea acestor jucători, am știut cât de buni AR PUTEA FI.”

Ultima toamnă

Urma toamna Ligii Campionilor și, chiar dacă nimeni nu se aștepta ca Leicester să-și apere titlul, orice sugestie că ar putea retrograda era primită ca malițioasă. Vara a fost una intensă pentru Vulpi. Steve Walsh, artizanul transferurilor definitorii pentru titlul lui Leicester (Vardy, Kante și Mahrez, care au costat, împreună, doar 9 milioane de Lire) a plecat la Everton și transferurile n-au mai fost la fel de inspirate.

Vardy a avut ofertă de la Arsenal, a ales să rămână și face un sezon prost: un gol la 356 de minute jucate (versus gol la 137 de minute stagiunea trecută). Mahrez pare că a uitat să plutească pe teren și e o fantomă, Drinkwater nu mai pasează decisiv, fiind mai ocupat să se apere în lipsa lui Kante, Morgan, Huth și Fuchs au uitat cum să se apere. Practic, singurul jucător campion cu Leicester în sezonul trecut, care încă joacă la nivel de campion al Angliei e N’Golo Kante, însă el îmbracă tricoul lui Chelsea, unde probabil va câștiga al doilea titlu consecutiv în mai.

O singură etapă din actualul sezon a fost Leicester în prima jumătate a clasamentului, iar începutul lui 2017 a fost unul cenușiu. Niciun gol înscris în campionat în ianuarie și februarie, ultimul loc deasupra liniei retrogradării în clasament, eliminare din FA Cup în fața unui adversar de liga a treia (Millwall) și lipsa oricărei perspective de calificare înaintea dublei din optimi cu Sevilla, în Liga Campionilor. Miercuri seara, la Sevilla, Vardy a înscris, chinuit, un gol crucial calificării, înfrângerea cu 2-1 nefiind una de neîntors în Anglia. Părea că Leicester mai poate salva ceva din acest sezon.

Nici 24 de ore mai târziu, când toți ochii erau pe fiasco-ul lui Tottenham din Europa League (eliminare în fața lui Gent), a venit vestea că Leicester City l-a concediat pe Claudio Ranieri.

Este al doilea campion al Angliei consecutiv care este demis în sezonul imediat următor celui cu trofeul, după Mourinho (Chelsea).

Omul care adusese singurul titlu din istoria clubului și-i calificase în primăvara europeană este sacrificat “pentru interesele pe termen lung ale clubului” (citat din comunicatul de presă oficial al clubului). Cum se traduce asta? “Banii din contractul de drepturi de televizare sunt mai importanți pentru club, decât respectul lumii fotbalului”. De ce spun asta? Toată simpatia pe care și-o câștigase Leicester City în sezonul trecut, s-a spulberat aseară. L-au trădat jucătorii sau patronii, chiar nu mai conteză pentru lumea fotbalului. Dacă Leicester scapă de la retrogradare, vor fi cel mai detestat club din Premier League în următorii ani. De fapt, probabil că e deja cel mai detestat.

Cele 592 de zile în care acest om au fost cea mai intensă perioadă din viața sa și din cea a clubului. Leicester 2015-2016 va rămâne o legendă a fotbalului englez, iar demiterea lui Ranieri nu va fi ușor de uitat, chiar în această lume care consumă orice zâmbet și-l transformă într-o linie a unei balanțe contabile.

Dacă vă place ce citiți pe site, ne puteți urmări pe Facebook și Twitter.

Sursa foto:

Comments

comments