Prolog: In romanul “Sa ucizi o pasare cantatoare”, personajul Jem il citeaza pe taica’su, Atticus Finch: “Poti sa-ti alegi prietenii, dar sa fiu al naibii daca poti sa-ti alegi familia…!”

In primul rand, trebuie sa demontam un subiect ce s-a cladit inca de la tragerea la sorti: dubla dintre United si Saint Etienne nu este doar duelul fratilor Pogba decat, probabil, pentru familia lor. Constructia intregii povesti, una totusi banala – care, de exemplu, nu se ridica la incarcatura si insemnatatea intalnirii dintre “neamtul” Jerome Boateng si ghanezul Kevin Prince (tot) Boateng, la Campionatul Mondial din 2010, sau a duelului fratilor Granit si Taulant Xhaka, de asta vara – pare ca a luat prima pagina a unei duble cu mult mai complicate decat Paul versus Florentin. Sau Florentin versus Paul, in functie, desigur, de pasiuni si antipatii.

Astazi, St. Etienne e echivalentul aproape perfect al lui Tottenham Hotspur, in contextul Ligue1; este o echipa care mereu afiseaza un lot competitiv  In anii ’70 si in debutul anilor ’80 – in scurta si fructuoasa era Platini – verzii au fost o veritabila replica a incontestabilei forte continentale care a fost Liverpool. Saint Etienne, in ’76, juca finala Cupei Europei, contra lui Bayern Munchen. Si ce oameni transpirau verdele tricourilor…: Jacques Santini, Osvaldo Piazza si actualul respectabil jurnalist Jean Michel Larque. dulceata de echipa. Verde, mereu tanara, singura echipa din Auvergne-Rhone-Alpes, cu o umbra apasatoare si concreta deasupra echipei din capitala regiunii, Lyon. O echipa frumoasa, de-un romantism aparte, dar a caror suporteri au plecat de pe Hampden Park bocindu-si lacrimile sarate. Pe buna dreptate, Bayern castigand cu 1-0, dupa trei bare ale francezilor. Sa ne intelegem: Bayernul lui Rumennige, Hoenes, Gerd Muller si Beckenbauer.

Context

Saint Etienne merge maine pe Old Trafford cu aceleasi sanse pe care le-a avut fiecare echipa care a jucat cu United, in deplasare, in acest sezon: mari! Lotul francezilor, pentru ca-i asemanam cu Spurs, este complet capabil sa sifoneze ceea ce tinde sa devina drumul, piperat cu un trofeu, pe care Mourinho il vrea catre grupele UEFA Champions League. Iar Manchester United, in varianta ’16-’17 este fara indoiala pregatit sa confirme traiectoria de pana acum: incertitudine, lipsa de consistenta si nesiguranta rezultatelor ce, pe hartie, par sigure.

Continuand pe filiera rivalitatilor induiosatoare din aceasta dubla, ar trebui sa nu-l omitem nici pe Anthony Martial. Tanarul fost monegasc este produs al exceptionalei academii de la Olympique Lyonnais. Da, Anthony n-a apucat sa ude inspidul tricoul al lui OL, dar odata crescut in ros-albastrul lyonez, verdele de peste drum ti-e mai antipatic si decat apa minerala amestecata in vinurile din regiune. De altfel, Martial nu s-a nascut un diplomat de cariera si le-a promis sfintilor din Saint Etienne ce poate mai bine, mai ales ca n-a jucat niciodata in derby-ul din regiune.

Echipele

Manchester United ne e o cunoscuta, o constanta. Ibrahimovic varf de lance, Rooney aproape sigur pe banca, iar doi dintre Mata, Martial si Mkhytarian, daca nu chiar toti trei, il vor sustine pe Zlatan. Pogba va fi din nou pus sa joace ca inchizatorul mai liber de atributii defensive, iar Mourinho va continua sa perpetueze stilul conservator: nu schimbam echipa castigatoare. Ce inseamna asta? Luke Shaw nu va juca, Carrick va continua sa fie odihnit, iar Rooney, am mai spus-o, va sustine frenetic echipa, dar de pe banca. Ba chiar s-ar putea sa o faca din tribune… Cat despre Marcus Rashford… Povestea e lunga, iar un preview de meci de Cupa Europeana e jignitor pentru a o si evidentia. Singurele indoieli sunt in apararea centrala – Phil Jones e pe muchie, dar probabil nu va juca, iar Marcus Rojo abia a revenit cu norma-ntreaga la antrenamente. Mizez pe Smalling-Bailly.

Saint Etienne, asa cum spuneam si mai sus, e ca Spurs: mereu cu jucatori de valoare, niciodata veritabila castigatoare. Axul central al echipei este, insa, unul monstruos: Ruffier – Loic Perrin – Henri Saivet – Romain Hamouma. Ruffier e al treilea portar al Nationalei Frantei si, ca o parere personala, al doilea ca valoare, imediat langa Lloris. Loic Perrin este un jucator, per ansamblu, peste Koscielny, insa care s-a accidentat exact atunci cand Arsenal se hotara intre cei doi. Henri Saivet nu trebuie judecat dupa fiasco-ul de la Newcastle, intrucat este un jucator de creatie cu suficiente calitati. Iar Romain Hamouma este, la ora actuala, nu doar golgheterul echipei, dar si un jucator cu potentialul de a deranja orice fundas lateral din loturile EPL – exceptand-o pe Chelsea, desigur.

La ce sa ne asteptam?

Pe scurt, la un cel mult 1-0 pentru rosii. Chinuit, greoi. Iar singurul lucru care ii va impiedica, probabil, pe francezi sa inscrie e “greutatea” stadionului si a blazonului lui United. Pentru ceilalti 7 sfinti care vor calca pe gazon maine, Old Trafford e un mit, e Teatrul Viselor si-atat! Insa fragilitatea jocului consistent la United ii va convinge repede ca diavolul nu-i asa rosu si inspaimantator.

Saint Etienne nu are cel mai stralucit sezon in Ligue1, dar asta si pentru ca, dintr-odata, ierarhiile din campionat s-au cam amestecat. Nice nu era in planurile nimanui, ascensiunea celor de la AS Monaco ii surprinde, probabil, pana si pe AS Monaco, Bordeaux nu mai supara pe nimeni, iar revirimentul lui Olympique Marseille nu era luat in calcul. Si nici arbitrii de anul acesta nu mai sunt traditionalii Lille OSC si Rennes, ci imprevizibilele garnituri de la Guingamp si Toulouse. Asadar, verzii se regasesc pe locul 5, la un punct de diavolul Olympique Lyon, asta dupa ce, pe 5 ale lui februarie, i-au “cumintit” cu 2-0. Europa e o carte jucabila, dar complicata si, in ultima instanta, istovitoare.

Pogba cel mic va avea ceva de demonstrat, din nou, iar determinarea sa va fi un plus. Martial, la randul sau, va dori sa faca o declaratie apasata in teren, e sansa lui sa-si cicaleasca adversarii traditionali. Pogba cel mare, insa, nu va dori sa inchine steagul din inertie si, alaturi de echipa sa care in nici un caz nu va veni la taierea mielului, va oferi un argument solid.

Concluzii

Calendarul lui United se incarca, iar prioritatile incep sa se delimiteze. Cat e de prioritara Europa League? Dupa cele 90 de minute de maine vom sti. Nu inainte, insa.

United nu se va “plimba” cu Saint Etienne, iar dubla, in ansamblu, va fi grea.

Ruffier si Loic Perrin sunt jucatorii pe care vi-i recomand sa-i priviti.

1-0. Chinuit.

sursa imagine: http://i2.irishmirror.ie

Dacă vă place ce citiți pe site, ne puteți urmări pe Facebook și Twitter.

Comments

comments